Vacanta Grecia 2010 – Vacante Grecia – Sejur Grecia – Oferte Grecia

Muntele Athos este un munte cu inaltimea de 2.033 m si o peninsula cu lungimea de 60 km si o latime ce variaza intre 8 si 12 km, situat in nordul Greciei, in regiunea greceasca Macedonia Centrala. Aici sunt concentrate 20 de manastiri (Marea Lavra, Vatopedu, Iviru, Hilandaru, Dionisiu, Cutlumus, Pantocrator, Xiropotamu, Zografu, Dochiaru, Caracalu, Filoteu, Simonos Petras, Sfantul Pavel, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, Esfigmenu, Sfantul Pantelimon, Costamonitu), 12 schituri si o multime de chilii calugaresti ortodoxe, in care traiesc mai mult de 1500 de monhi ortodocsi. Regiunea este autonoma din punct de vedere administrativ, alcatuind un stat manastic cu capitala la Karyes.

Muntele Athos, sau Athon, dupa o veche denumire, ar veni de la Athos, un supranume al zeului Joe (Jupiter), care avea un templu pe unul din varfurile Muntelui. Aici erau venerate numeroase deitati pagane, pana la o calatorie a Maicii Domnului, care, in trecere spre insula Cipru unde mergea sa il vada pe Lazar, cel inviat a patra zi din morti, a descoperit populatiei locale adevarata credinta in Hristos. De atunci Muntele Athos urma sa devina un loc important de cinstire a Maicii Domnului, fiind supranumit Gradina Maicii Domnului.

Muntele Athos

Nu se stie sigur cand au venit primii monahi pe muntele Athos. Se banuieste insa ca ar fi venit chiar din timpul Sf. Apostol si Evanghelist Ioan (101 d. Hr.), care insotise pe Sf. Fecioara in calatoria Sa spre Athos, majoritatea fiind din Asia mica si din Efes.

La inceput s-au construit aici chilii individuale si mici schituri. Manastirea Marea Lavra a fost intemeiata in anul 963.

Prin secolul. al X-lea, viata monahală ajunge la mare cinste. Patriarhi, arhierei, preoti, diaconi se retrag la manastirile aghiorite si intră in randurile monahilor. Lor le urmează împarati, printi si boieri, care, convinsi de nimicnicia vietii acesteia, se retrag din lumea placerilor, traind in singuratatea Muntelui Sfant.

Faima despre sfintenia vietii in Sf. Munte s-a raspandit in toata lumea. Principii tuturor popoarelor ortodoxe – iberi, rusi, sarbi, bulgari si mai ales romani – daruiesc averi considerabile pentru zidirea si impodobirea manastirilor din Sf. Munte.